"Porţia de viaţă de la şapte la unsprezece ani e uriaşă, plină de amorţeală şi de uitare. Se spune că ne pierdem cu încetul darul de a vorbi cu animalele, că păsările nu mai vin să stea de vorbă cu noi la fereastră. Pe măsură ce încep să vadă, ochii îsi pun o pavăză împotriva minunilor. Odinioară mari cât pinii, florile se întorc în ghivece mici de lut. Până şi groaza se subţiază." (L. Cohen - Joaca preferată)
Deşi tu crezi că ai crescut, te porţi din nou ca la 7 ani. Bine/rău?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu