Gândeam... gândeam la un vis, la o realitate, la iubirea care-mi scapă printre degete... de fiecare dată când cred că o găsesc... gândeam în zadar... .se pare ca nu o pot păstra în mână... e prea sensibilă să se aşeze ca fulgul de nea în palmă şi dacă se aşează dispare la fel de repede, ca şi cum s-ar topi. Într-o clipă nu mai există... încă o iubire imposibilă... oare asta va ţine până la infinit? Inima mea chiar nu poate fi ascultată, când bătăile ei străpung, pieptul ca să-şi întâlnească celelalte bătăi?... iubirea va fi un vis pentru mine... neîmplinit... iubesc numai iluzii...iubesc decat în vis... nu o pot primii ca şi cum o dăruiesc... e ceva prea scump pentru sufletul meu...? Chiar nu o pot deţine? Poate inima mea... nu e aşa specială să întâlnească acea iubire de vis... să te facă să pluteşti întreaga viaţă, să emani dragoste şi să o primeşti, să ai puterea să treci peste toate... fiindcă o deţii când primeşti iubire... ea te face să fii acea fiinţă care simte iubirea unui fluture, a unui copil, a oricărei alte fiinţe... oare e un vis...oare ea există? Sau e doar în mintea mea???
Postări
