Visele te ridică, te poartă pe tărâmuri nedescoperite, dar deodată totul este distrus și revii la viața de zi cu zi... și vezi că traiesti doar din vise și că doar ele îți dau speranța de a mai trăi... îți creezi propriul univers din imaginația ta... o lume precum ți-ai dorit-o întotdeauna - Visele Te Poartă Pe Aripile Speranței"... dar câteodata visele devin niște iluzii amăgitoare ale vieții care vor fi întotdeauna de neatins.
Timpul e ireversibil. Nu-l poți schimba. Nu-l poți opri. Nu-l poți ajunge. Știu faptul că majoritatea dintre voi vor spune "trăiește-ți clipa"-Dar care clipă? Câteodată, nu poți spune, face, decide ceea ce vrei... NU pt. că nu ai vrea dar pt. că lenea este mult prea mare și deranjul prea mic... acel impuls ți-l poate da doar "CINEVA" și acel "CINEVA" ar fi CONȘTIINȚA fără de care am fi fost pierduți... și care nu ne-a lăsat niciodată la greu, dar care te face să și regreți, să suferi pt. fiecare pas pe care îl comiți inevitabil pe moment fără să gândești.
Și atunci îți dai seama mult prea târziu că timpul e valoros și nu așteaptă pe nimeni. Atunci începi să-ți reproșezi că nu ai putut face unele lucruri la momentul potrivit...
Postări
