vineri, noiembrie 2
''...Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieste, dragostea nu se laudă, nu se umfla de mandrie. Nu se poarta necuviincios, nu caută folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rău. Nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevăr. Acoperă totul, crede totul, nadajduieste totul, suferă totul. "Dragostea nu va pieri niciodată..." (Epistola întaia către Corinteni a Sfantului Apostol Pavel, XIII, 4-8). Aceasta ar fi în cîteva cuvinte concepţia lui Ioan Slavici despre iubire, asa cum apare în romanul "Mara" sau în nuvelele: "Padureanca", "Scormon", "Moara cu noroc", fiindcă "dacă iubeşti cu adevărata iubire, vei face numai ceea ce crezi tu însuţi ca este bine sa faci, căci numai aceasta poţi sa o faci cu toata mulţumirea.''
miercuri, octombrie 31
Pentru momente placute…
Cred că în viaţă mereu ţi-e dor de cineva … fie că e vorba de o persoană din familie … fie că e vorba de persoana iubită … fie că e vorba de un prieten foarte bun … sau chiar de cineva care a încetat din viaţă. Nu sunt momente triste, ci dimpotrivă, eu mă simt relativ bine când mi-e dor de cineva pentru că astea sunt singurele momente cand oamenii fac lucruri din pură pasiune … fără interese la mijloc…
sâmbătă, octombrie 27
Rihanna-Umbrella
Melodie perfectă pentru o zi în care mă simt parca mai optimistă ...pentru sufletul pe care toţi ar trebui să -l păstram acasă oriunde în lume ne-am afla şi pentru că desi curiozitatea mă face să-mi doresc să cutreier lumea,România va fi mereu locul unde îmi voi dori să stau...Nu din naţionalism sau din dorinţa de a părea "cool" ci pur si simplu pentru că asta simt...şi pentru că nici scandalurile politice şi nici mocirla în care cu toţii avem impresia că ne scufundam uneori nu trebuie să ne facă să ne pierdem speranţa.Pentru că aici sunt locurile si oamenii pe care-i iubesc cel mai mult şi pentru că am decenţa de a-mi asuma o naţionalitate şi de-a fi mândră de asta oricât de ruşinos ar părea pentru unii...
vineri, octombrie 19
Alegeri, decizii, directii, oportunitati...

Trecem pe lîngă viaţa si avem impresia ca o trăim, ne amăgim cu gadget-uri, zorzoane si decoruri frumoase, ne mîndrim cu ceea ce au realizat alţii si uităm sa ne bucurăm de cele mai simple momente. Uităm sa apreciem un sărut, sa rîdem cu gura pana la urechi, sa umblăm prin ploaie fără sa ne gîndim la firma hainelor pe care le purtăm, sa mulţumim si sa zambim unui necunoscut, sa apreciem ceea ce avem si sa nu ne mai plîngem...De ce? Poate pentru ca avem prea mult sau pentru ca nimic nu ni se pare suficient, pentru ca adunăm multe dar nimic pentru suflet, pentru ca suntem comozi, pentru ca întotdeauna găsim motive, pentru ca uităm. În final decizia ne aparţine...îţi faci singur norocul alegînd ceea ce crezi ca ti se potriveste , ceea ce crezi ca te reprezintă...păcat ca nu poţi da înapoi nu?
Toamna cu luna anii '60
Toamna cu luna
când porţi peste pulovar o niciodata căptuşită cu totdeauna
când ştii că ai mai iubit şi ai să mai iubeşti
printre taxiuri nefireşti.
Toamna cu luna
când cabinele de telefon scânteiază
când ştii că nimic nu durează
când până şi vitrinele graseiază
şi vocea le tremură, şi serviciile de porţelan se fac zob.
Toamna de sticlă
când magnetofoanele se fac zob
când mixerele de plastic pălesc
când aspiratorul asudă rece
când trusa de şurubelniţe hohoteşte
când maşina de spălat cu ochiul rotund
şi coniacul cu patru stele
se-ngălbenesc şi cad de pe ramura minţii mele
şi toamna de vermut se crede tânără uneori...
Noi n-o să mai ţinem unul la altul.
N-o să ne mai facă plăcere să ne vedem feţele, râsetul.
Noi n-o să ne căsătorim,
n-o să avem copii
şi n-o să îmbătrânim împreună.
Mi-e aşa de clar lucrul asta acum.
Iar vieţile noastre n-or să fie îndelungate
ci scurte, haotice.
Zi, noapte, zi, noapte, zi, noapte
august, decembrie, aprilie...
Toamna cu luna
aş vrea atât de tare să fim acum împreună
să privim vitrinele împreună
să numărăm taxiurile împreună
şi să ne ningă frunzele-ngălbenite.
când porţi peste pulovar o niciodata căptuşită cu totdeauna
când ştii că ai mai iubit şi ai să mai iubeşti
printre taxiuri nefireşti.
Toamna cu luna
când cabinele de telefon scânteiază
când ştii că nimic nu durează
când până şi vitrinele graseiază
şi vocea le tremură, şi serviciile de porţelan se fac zob.
Toamna de sticlă
când magnetofoanele se fac zob
când mixerele de plastic pălesc
când aspiratorul asudă rece
când trusa de şurubelniţe hohoteşte
când maşina de spălat cu ochiul rotund
şi coniacul cu patru stele
se-ngălbenesc şi cad de pe ramura minţii mele
şi toamna de vermut se crede tânără uneori...
Noi n-o să mai ţinem unul la altul.
N-o să ne mai facă plăcere să ne vedem feţele, râsetul.
Noi n-o să ne căsătorim,
n-o să avem copii
şi n-o să îmbătrânim împreună.
Mi-e aşa de clar lucrul asta acum.
Iar vieţile noastre n-or să fie îndelungate
ci scurte, haotice.
Zi, noapte, zi, noapte, zi, noapte
august, decembrie, aprilie...
Toamna cu luna
aş vrea atât de tare să fim acum împreună
să privim vitrinele împreună
să numărăm taxiurile împreună
şi să ne ningă frunzele-ngălbenite.
joi, octombrie 18
luni, octombrie 15
Don’t live in the past anymore,
Think about your friends and don’t ignore
The fact that somebody cares about you
And believe when something is true.
Don’t send away what you are feeling,
Keep it in your heart or start sharing
Because life is only one
And you can’t always run.
Don’t cry when you don’t know what to do
Because somebody will be there for you
And wait until the moon falls
Just stop ... someone always calls ....
Think about your friends and don’t ignore
The fact that somebody cares about you
And believe when something is true.
Don’t send away what you are feeling,
Keep it in your heart or start sharing
Because life is only one
And you can’t always run.
Don’t cry when you don’t know what to do
Because somebody will be there for you
And wait until the moon falls
Just stop ... someone always calls ....
''Ciulinii Baraganului" Panait Istrati
''Ah! cat doream sa vorbesc cu cineva care mi-ar fi istorisit nazdravanii, care sa ma minta dar sa ma faca sa visez putin, sa cutez!Si ciulinii nu erau decat vis si indrazneala, invitatie sa schimbi ceea ce ai cu ceea ce ai putea sa ai, fie chiar mai prost. Ori nimic nu-i mai rau decat sa putrezesti locului, atunci cand iubesti intreg pamantul."O carte unica in literatura romana , care m-a uimit inca din primele pagini. O carte pentru copii si adulti in acelasi timp, pentru suflete tinere si indraznete...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
