Oraselul copiilor

Timpul pierdut... nu se mai întoarce înapoi.

Pentru că îmi place să fiu atentă la cei din jurul meu, mi-am pus și eu următoarea întrebare: „De ce nu reușesc să fac tot ce îmi propun într-o zi, de ce neglijez anumite obiective importante pentru mine?”

O astfel de întrebare poate genera foarte ușor frustrare, motiv pentru care mulți preferă să o evite. Nu-i ușor să te uiți în oglindă imediat după trezire, s-ar putea să nu-ți placă ce vezi.

Din fericire, există meditația, acea șansă care ți s-a dat de a petrece ceva timp cu tine însuți, de a observa și de a înțelege. Poate ți-ai dat deja seama că meditația are rolul de oglindă pentru că te prezintă așa cum ești, nu cum ai vrea să fii, iar pentru a te privi cu detașare e nevoie de mult curaj.

Răspunsul la întrebarea de mai sus mi-a venit pur şi simplu.

Meditația are rol de oglindire, îți arată cum gândești și cum procedezi și în viața cotidiană. Motivul pentru care unele persoane(poate chiar şi eu) nu reușeau să se țină de ceea ce îşi propuneu era așa numita „distragere” sau chiar „distracție”. Dar mie îmi place să-i spun distracţie sau timp irosit degeaba pentru că e un cuvânt foarte des folosit, mai ales de către adolescenți și pentru că oamenii caută cu disperare distracția, adică motive de a-și distrage mintea de la gândurile care îi frământă zilnic, de la tot ceea ce este prioritar. Dar dacă ești unul dintre cei care nu caută așa ceva și se distrează fără să manifeste vreo dependență pentru asta, cum sunt eu.. nu e chiar nici asta o metodă prea bună. Tot ce trebuie să faci e să respiri şi să te gândeşti.. la ce e mai bine pentru tine.

Dacă apar gânduri care te distrag ușor de la momentul prezent și simți că nu poți controla asta, tot ce ai de făcut este să inspiri profund și să le observi cum îți bat la ușă, precum niște musafiri nedoriți care vor să-ți vândă ceva de care nu ai nevoie acum..Pur și simplu nu le mai deschizi ușa. Pentru că ceea ce faci ACUM este cu adevărat IMPORTANT pentru tine.

 

E ea, femeia

Atunci când zâmbește, zâmbetul ei e ca un răsărit de soare.
Atunci când e tristă, e ca o fotografie alb negru. Fără culoare.
Atunci când e nerăbdătoare e încântătoare.
Atunci când iubește e ca o floare de primăvară – frumoasă, parfumată, gingașă.
Atunci când urăște e ca o furtună care mătură totul în calea ei.
Atunci când iartă, e blândă.
Atunci când îți sare veselă în brațe e atât de frumoasă!
E ea, femeia. E vară, e primăvară, e toamnă, e iarnă.
E ca anotimpurile. E început și e sfârșit.
E o minune. Minunea ta.

1 Martie!

Momente frumoase in RADU VADULUI ( Teambuilding 1 parte)

Surâdem în sufletul necunoscuților. Mi-ar plăcea să fie diferit, să pot ignora lucrurile durabile, cu sens major. Nimic din viața unui om nu este durabil, nimic nu are un sens major. Nimic n-ar trebui să treacă înaintea unei poze complete, făcute într-o clipă când viața noastră este completă. Totuși… o poză este o poză. Mai ales de când am intrat în epoca digitală. Cantitatea sporește, iar inflația duce la depreciere. Poza va fi pierdută pe un CD dintr-o stivă de CD-uri, într-un director cu 4765 de alte poze, pe un hard-disk ce a murit subit, într-o apăsare neglijentă a tastei DELETE. Darul de fericire poate fi irosit într-o milisecundă. Să dăruiești fericire! Să dăruiești o ipostază de împreună, ceea ce tuturor ne lipsește din atâtea amintiri. Să dai cu generozitate ceea ce nu ai, dar îți dorești atât de mult.

Dragobete party.